De vrem să exprimăm ceva - rău, bine, urât, frumos, fericire extremă sau tristețe, folosim cuvinte.
Bine, folosim și grimase - expresii ale feței care dăunează și ne cauzează riduri. 🙂
Dar ele, cuvintele, ne sunt tovarăși la îndemână, în orice împrejurare. Cuvintele și grimasele merg mână-n mână și ne ajută să ne exprimăm în interacțiunile interumane, dar și cu alte vietăți.
Și nu numai.
Folosim cuvinte chiar și cu plantele, sperând că poate acestea aduc binefacere, vor crește ca nebunele și vor face cele mai spectaculoase flori.
Am început de câteva luni să public pe pagina de Facebook Sarina câte un cuvânt și definiția acestuia. Etimologie, forma inițială și o lămurire scurtă, cât să putem înțelege de unde și cum se folosește azi.
Am început acest “proiect” pentru mine și-am reușit să adun o sumă de cuvinte din multe colțuri ale lumii. Iar când ceva se face mare, îi faci frumos un loc și mai mare, ca să se dezvolte.
Pun așadar proiectul Cuvântul Zilei într-un articol de blog, loc în care vor fi publicate alte și alte cuvinte, explicații și alte bogății lingvistice.
Mă simt negreșit mai bogată cu fiecare cuvânt adăugat. Mă face să mă simt și mai pricopsită când sunt oameni care reacționează sau care spun că vine din zona cutare, din limba cutare.
Magie!
Mă-nvârt zilnic între limba româna, limba engleză și oleacă de germană, ce-mi scapă ici și colo cu colegii de serviciu. Au și câțiva colegi italieni și danezi speranțe să mă învețe câte ceva și-n limbile lor materne, dar nicio șansă.
Ai auzit vreodată limba daneză vorbită? Ca și olandeză (altă limbă “urâtă” la auz), daneza sună ca și cum cineva ar încerca să vorbească cu un cartof fierbinte în gură.
Italiana o înțeleg, nu pe deplin, dar nu îmi încântă auzul cu nimic.
Revenind la limba română, prima limbă, limba cu sentiment și cuvintele sale ce nu vor putea fi vreodată uitate, indiferent de cât de tare îți sucești creierul să învețe alte cuvinte, din alte limbi.
Cu L mare și R mare.
Limba Română este o limbă romanică, având ca rudă apropiată limba italiană. Cele două limbi au o similitudine lexicală de 77%, conform Ethnologue (publicație anuală de referință, tipărită, dar și online, care oferă statistici și alte informații despre limbile vii ale lumii. Este cel mai cuprinzător catalog de limbi din lume).
Limba Romana este vorbită în România de 91% din populație, ca prima limbă.
Originile și rădăcinile lingvistice ale limbii române se află în convergența latinei cu influențele dacice, slave, turcești, greacă și maghiară. Totodată, vocabularul limbii române a fost îmbogățit și cu influențe din limba germană, engleză, franceză, rusă, greacă.
Conform DOOM 3, acesteia i s-au adăugat de curând o serie de cuvinte noi, precum backup/ backupuri, background/ backgrounduri, browser/ browsere, byte/ byți, copy- paste (a face copy-paste) a da cancel, cloud, counter/ countere, chatbot/ chatboturi, a downloada, downloadare, folder/ foldere, frame/ frame-uri, password/ passworduri, slide/ slide-uri, slot/ sloturi, spam/spamuri, shutdown, hard-disck/ hard-disckuri, a upgrada (eu upgradez), a updata, tag/ taguri, target/ targeturi, targetare/ targetări, token/ tokenuri.
Limba Română are în prezent un pic peste 150.000 de cuvinte, cu un grad ridicat de permeabilitate lexicală, din contactul său cu limbile traco-dacice, popoarele slave, greaca, maghiara, germana, turca. Acest trend al limbii române se menține și azi, odată cu introducerea cuvintelor din limba engleză.
A fost realizată și o sursă etimologică a cuvintelor românești, însă acum 60 și ceva de ani. Un studiu mai recent nu am găsit, cu atât mai greu fiindu-mi din altă țară să hoinăresc prin librării. Chiar și în cele online.
Este ca și cum ai face testul ADN al Limbii Române și ai rămâne surprins de rezultate.
Ei bine, Limba Română nu e doar latină, ci are în componența sa foarte multe nuanțe și interferențe lingvistice, adăugate de-a lungul vremii.
Avem așadar o alcătuire mai veche, ce-i drept, a lexiconului limbii române:
Onomatopeea este un cuvânt care, prin elementele sale sonore, imită cu aproximație un sunet sau un zgomot. Imitarea propriu-zisă, nelingvistică, a unui sunet sau zgomot nu se confundă cu onomatopeea. Aceasta se integrează în sistemul fonologic și uneori și în sistemul gramatical al limbii.
Sursa: wikipedia
Adaugă la lista de influențe de mai sus și limba engleză, care, acum 60 ani, era în limba română în procent de doar 0.07%.
Azi nu mai putem vorbi însă de același procent modest. Ba chiar există un soi de îngrijorare la nivel colectiv cu privire la influența pe care o are limba engleză asupra limbii române, ajungând să o sufoce.
Am găsit un studiu chiar despre aceasta temere - anihilarea limbii române de către limba engleză.
Las aici un pasaj tradus:
“În prezent, fenomenul englezei care influențează limba română atinge cote fără precedent. Judecând după amploarea și impactul englezei asupra limbii române în vocabular, putem vorbi de un proces de „anglicizare” a limbii române. Metaforic, desigur, dar nu numai.
Este un fapt obiectiv, incontestabil, care se vede în domeniile fundamentale ale existenței sociale, profesionale, publice și private. Iar efectele sale nu trebuie neglijate.”
Am extras din studiul de mai sus și o listă a cuvintelor englezești, adoptate de limba română, folosite azi în mod curent, în mai toate conversațiile zilnice pe care le avem.
Iată lista de cuvinte englezești din limba română:
Job, office, full-time, part time, training, trainer, speaker, show, deadline, cool, trend, trendy, brand, cocktail, ok, stress, feedback, master, weekend, hobby, fast food, miss, mister, pub, star, skill, bodyguard, fresh, fashion, casting, top model, modelling, style, stylist, make up, lifting, design, look, must, stand by, smart, target, gadget, player, recorder, CD, DVD, sms, bluetooth, device, showroom, SUV, PR, supermarket, hypermarket, mall, shopping, second hand, jogging, fitness, flash, biking, snorkeling, skateboard, skateboarding, snowboard, snowboarding, week-end, happy-end etc.
Găsești aici lista cu câteva cuvinte dacice păstrate în limba română, pe care le mai folosim și azi:
Influența cuvintelor dacice asupra limbii române sau, mai bine zis, reminiscențele lingvistice din acea perioadă, sunt destul de limitate.
Au rămas însă câteva perspective asupra prezenței elementelor dacice în limba noastră.
Iată câteva dintre acestea, dovedite de cercetări lingvistice și istorice:
Unul dintre cele mai mândre cuvinte dacice lăsate limbii române este ia - bluza brodată cu detalii specifice fiecărei zone a României, ce stă mărturie tăcută tradițiilor, dar și a mâinilor iscusite ce le făuresc.
10 dintre cele mai grele cuvinte în limba română sunt:
Am ales cinci dintre cuvintele greu de pronunțat din limba română. La prima vedere nu par grele, poate pentru că cei care citesc acest articol sunt nativi. Le-aș considera greu de pronunțat pe acestea, deoarece toate au sunetele î și ă - diacritice unice. De asemenea, consoanele ST, STR sunt o provocare în pronunție, mai ales pentru cei care nu sunt nativi.
Folosesc cuvântul țigan, deși știu că poate fi asociat cu stereotipuri și poate, de asemenea, ofensa. Intenția cu care l-am folosit însă este despre a trata deschis complexitatea limbii și contribuția acesteia în vocabularul limbii române.
Am găsit aceste cuvinte în țigănește, folosite și azi în limba uzuală:
Cuvintele polisemantice sunt cuvinte care au mai multe semnificații și înțelesuri. Deși au înțelesuri diferite, cuvintele polisemantice păstrează aceeași formă lexicală.
Polisemia este un fenomen lingvistic prezent în toate limbile.
Am colectat și câteva cuvinte polisemantice într-o scurtă listă:
Curs valutar (substantiv)
Curs universitar (substantiv)
Contract de muncă (substantiv)
Contract marital (substantiv)
Studiu științific (substantiv)
Loc de studiu (substantiv)
Gen literar (substantiv)
Gen biologic (substantiv)
Sens de mers (substantiv)
Sens al cuvântului (substantiv)
Cuvintele derivate sunt cuvinte ce provin din alte cuvinte (derivă), numite și cuvinte de bază sau rădăcina. Pentru a forma alte cuvinte derivate, se adaugă sufixe, prefixe sau chiar și schimbarea formei acestora.
Derivarea ajuta la obținerea unor sensuri noi și unor noi forme de vorbire - substantive, adjective sau verbe.
Am încropit și o listă cu câteva cuvinte derivate:
La fel ca multe alte articole din blogul meu, ce vorbesc, în scris, despre diverse, nu se încheie aici. Este work in progress - am folosit intenționat limba engleză, deși mă feresc cât pot de utilizarea acesteia când scriu româna.
Aș vrea să închei însă și să folosesc un cuvânt care-mi place, și anume caleidoscop, cuvânt ce se trage din limba greacă.
Kalos (καλός): "kalos" înseamnă "frumos" sau "bun".
Eidos (εἶδος): "formă" sau "aspect".
Așadar, "caleidoscop" înseamnă, literalmente, "o formă frumoasă" sau "o imagine frumoasă".
Caleidoscopul cuvintelor din limba romana, dar și din diverse colțuri ale lumii, este o explorare continuă. Broderia lingvistică țesută de cuvinte ne invită la nesfârșit să descoperim, să călătorim pentru descoperirea lor, a cuvintelor, și, prin acestea, în noi culturi.
Este o aventură în care m-am înrolat și voi rămâne poate pe o perioadă nedeterminată.
Din dragoste pentru cuvinte și cărți!
Poza de copertă îmi aparține și este pe undeva pe străzile din Tenerife.
Vezi mai jos ultimele mele articole postate: