Când vine vorba de noutăți, comportamentul nostru e un amestec interesant de emoții și atitudini, de la curiozitate la scepticism, de la entuziasm la rezistență, și așa mai departe.  Dar sunt oare aceste stări universale? Se aplică la orice fel de noutate cu care ne confruntăm?  Nu aș paria pe asta. Și să nu credeți […]

Îmi fac mereu scenarii în care le bat la ușă și intru să mă zgâiesc la interioarele caselor lor. Să văd ce grădini au, pline de smochini, dafini sau lămâi. Îmi imaginez, zâmbesc și merg mai departe. Nu ar fi potrivit să îndrăznesc. Și chiar de m-ar invita, nu cred că aș intra cu inima deschisă. Rămân cu imaginația și văd alte și alte case.

Emily Brontë spunea despre toamnă că este anotimpul cărților și al liniștii, și că există o simfonie între foșnetul frunzelor și paginile întoarse. Spun și eu la fel. Sunt și eu o fană a surorilor Brontë și o romantică deopotrivă. Orice iubitor de cărți poate spune că asociază toamna parcă cu și mai multe cărți […]

Când ai plăcerea scrisului, o faci neobosit pentru orice ți se pare demn de pus în cuvinte. Aproape orice. 

Într-un sat din România, de care am auzit prima oară acum câteva săptămâni, pare că s-a aciuat o liotă de maltezi, naufragiați săracii pe Dunăre, în zilele de iarnă mult prea geroasă pentru popoarele obișnuite cu căldură 300 de zile pe an.

În vacanta nu se muncește, dar se citește. Ehe!  Știi cărțile acelea care așteaptă cuminți, cu praf pe ele de câteva săptămâni (sau fără, că poate îl cureți săptămânal), unele uitate sărmanele pe noptiere, colțuri de mese și alte teancuri cu nimicuri?  Ei bine, alea-s cărți de citit în vacanță.  Cărți pentru atunci când ai […]

Acest articol nu este o recenzie. Nu scriu recenzii clasice de cărți, pentru a fura cititorului luxul de a descoperi singur și șansa de a lăsa loc interpretării personale.  Acesta este un articol în care enumăr motive pentru care să o citești, fără a face nicio dezvăluire ce ar putea periclita fericirea cititorului.  Cartea anului […]

De când mă știu, trăiesc într-un dans al grijilor constante. Grijă că n-am bani, grija că n-am unde să stau (vremurile de student în București încă mă bântuie), că trebuie să prind trenul, grija pentru cei ce au mai puțin decât mine, grija pentru copiii care cerșesc și le-o fi foame, grija pentru oamenii cu dantură șubredă, ce nu au bani să o îngrijească și multe alte griji.

Am întrebat o mână importantă de oameni, chiar de Valentine’s Day, care este cel mai frumos roman de dragoste citit sau auzit.
Nu trebuia să se încadreze în niciun tipar sau reguli, ci pur și simplu cartea cu care a rezonat fiecare, la un anumit moment. Mâna importantă de oameni a răspuns.

Ce citesc alții ne influențează într-o mare măsură, că vrem sau nu. Ce au citit alții de-a lungul vremii ne influențează și mai tare, întrucât tindem să acordăm mai multă credibilitate influențelor din trecut. Acestea au o greutate mai mare pentru noi, deoarece știm că alegerile de atunci au fost, poate, mai înțelepte, bazate pe […]