Încep cu o întrebare: bei sau nu cafea?
Dacă da, să știi că faci parte din cei aproape 40% din lumea mare de băutori de cafea.
De nu bei (situație greu de înțeles), să știi că te numeri printre aceia care ori o urăsc, ori nu simt nevoia, ori nu înțeleg nevoia de a bea, ori nu pot tolera cofeina, ori este o cauză genetică. Motivele sunt la fel de multe și de-o parte, și de alta.
În jurul acestei băuturi amare se învârt istorisiri atât la de la apariția ei în preferințele oamenilor, cat și în prezent, căci cafeaua este licoarea ce adună oamenii laolaltă.
Băutorii de cafea declară că nu-și văd viața fără ea, iar nebăutorii spun că se pot trezi și fără, dar că iubesc mirosul unei cafele bune. Cafeaua se bucură de atâtea păreri și impresii, de iubire și respingere, încât toate aceste lucruri o fac completă și perfectă.
Perfecțiunea în definitiv înseamnă echilibru în emoții, nu?
Iubesc cafeaua încă de la 18 ani, când învățam pentru bac. Mă trezeam odată cu mama, puneam de cafea la ibric (Fortuna verde), punea și două lingurițe de zahăr și se întâmpla minunea.
Stăteam cu mama apoi și savuram, înainte ca fiecare să se ducă la treaba ei - ea la gară, făcea naveta la București, și eu la scoală.
Înainte de orice istorisire, vreau să-ți arăt statistici la nivel global, de iubitori și băutori de cafea.
După cum poți vedea, Finlanda se lăfăie în cafea de dimineață până seara. O fi frigul de vină, o fi plăcerea, nu putem ști.
Eu știu însă ca aceștia preferă cafeaua la filtru și pot bea câteva căni zdravene pe zi. Căni, nu cești.
Am la serviciu un coleg finlandez ce mi-a confirmat întocmai. Marii iubitori de cafea își tratează musafirii cu aceleași cantități de lichid aburind, în căni, la orice oră. O naționalitate generoasă și destul de domoli ca oameni, chiar și cu cantitățile măricele de cafea ingerate.
Oricine s-ar fi gândit la Italia, cu siguranță. Dar uite că nu, aceștia sunt de abia pe locul 13 în lume la cantitatea de cafea consumată pe cap de locuitor. România este pe locul 49 în clasamentul realizat de World Research Institute, în anul 2021. Românii consumă doar 2.3 kg de cafea anual pe cap de locuitor.
Și când te gândești că era cat pe ce să nu o îndrăgim, întrucât era considerată o unealtă malefică, de manipulare și transpunere în alta dimensiune.
Spun acestea, căci povestea cafelei are începuturi amuzante pe alocuri.
Firește că exagerez cu apariția acesteia pe lume, căci nu a fost adusă de pe alta planetă.
Arborii de cafea existau liniștiți la altitudini, creșteau și își vedeau de treabă la temperaturi de munte, cu frunzele lor verzi, în umezeală și voie bună.
O legendă etiopiană spune că, cândva prin secolul 9, un cioban pe nume Kaldi, în plimbările sale de colo-colo cu caprele, după hrană, au dat și de acest arbore cu boabe roșii.
Caprele - cele mai curioase, obraznice și sprințare creaturi, bineînțeles că mâncau tot ce le ieșea în cale.
Kaldi a observat însă că după ce caprele lui consumau aceste boabe roșii, deveneau mai energice, de nu mai dormeau nici noaptea.
Mânat de grijă, dar și neștiință, Kaldi s-a adresat unei mănăstiri locale în legătură cu boabele buclucașe. Și, bineînțeles, și de caprele care deveniseră de 10 ori mai obraznice și neobosite.
Zice-se că, odată ajuns la mănăstire, călugării ar fi privit cu scepticism aceste boabe și le-au numit “lucrarea diavolului”. Convinși fiind de efectele negative ale acestora și dorința de a extirpa cât mai repede răul, aceștia le-au aruncat pe foc numaidecât.
Conform legendei, călugării au dat o a doua șansă acestor boabe, deoarece mirosul emanat era absolut divin și-au crezut de cuviință că poate-poate este totuși ceva bun cu ele.
Au scos boabele prăjite din foc, le-au pisat și au adăugat apă fiartă peste ele, însă în ideea de a la conserva.
Mirosul îmbietor a ajuns la întreg clerul din mănăstire și au dorit să încerce cu toții licoarea aurie.
Au putut observa în scurt timp energia cu care se încărcau după ce consumau cafeaua, cât și faptul că puteau sta treji mai mult timp pentru rugăciune.
Ei bine, plecând de la caprele curioase și apetitul acestora pentru orice le înconjoară, precum și incredulitatea călugărilor și gestul radical de a arde aceste boabe răufăcătoare, suntem azi fericiții bautori ai unei licori care ne trezește, ne alintă, ne adună și cheamă la socializare.
Legendă sau nu, îmi plac oricum poveștile sau țesăturile cu iz de ficțiune. Oricare ar fi povestea, rezultatul de azi este același.
„Judec un restaurant după pâine și după cafea”.
Burt Lancaster
Viața cu aromă de cafea începe undeva pe la 16-17 ani, chiar mai devreme și, pentru cei mai mulți dintre noi, nu are un sfârșit. Iar pentru aceia care se lăsa de cafea, o fac poate și din motive medicale sau, cum am mai auzit câteodată “beam prea multă și m-am lăsat de tot”.
Am auzit de foarte multe ori că cea mai bună cafea este acasă. Sunt de acord acum, “ajunsă la maturitate”, că acasă este locul cel mai bun de băut cafea, chiar dacă nu este chiar cea mai bună cafea.
Este bună pentru că este acasă. 🙂
Că o preferi simplă, neagră, cu lapte sau cu zahăr, cafeaua este mai mult decât o băutură caldă (sau rece). Cafeaua este motivul trezirii dis de dimineață, este motiv de întâlnire cu cineva drag sau de discutat afaceri, este motiv de adunat la un loc și de aduceri aminte.
Cafea, niște muzică Jazz pe fundal, o duminică mai leneșă și deja ți-ai făcut momentul tău Hygge, cu doar câteva ingrediente.
Sursa banner articol: yaplakal.com
Cafea proaspăt măcinată, daca este posibil, apă și-un ibric. De vrei și zahăr, îl poți adăuga atât înainte de fierberea apei, cât și în ceașcă, după ce ai turnat cafeaua.
240 ml de cafea simplă are 2 calorii. Aceeași cantitate de cafea, cu o lingură de lapte are 7 calorii. O cafea cu o linguriță de zahăr poate ajunge și la 29 de calorii.
Zațul de cafea conține câteva minerale cheie pentru creșterea plantelor - azot, calciu, potasiu, fier, fosfor, magneziu și crom.
Plantele cărora le place zațul de cafea sunt: trandafirii, afine, azalee, morcovi, ridichi, rododendroni, hortensii, varză și crini. A se evita utilizarea acestuia pentru plante precum: roșii, trifoi și lucernă.
Petele de cafea trebuie îndepărtate cât mai repede de pe hainele pătate. Ca primă metodă pot fi folosite apa călduță și săpun, sub jet de apă. De asemenea, am reușit să îndepărtez mai toate petele de pe hainele mele cu Nufăr de scos petele, de la Farmec. Este o minune de detergent!